Impozitele pe clădiri și terenuri în 2023. Până când rămâne neschimbată legea și ce trebuie să știe firmele

De anul acesta, sistemul actual de impozitare a proprietăților imobiliare urma să se modifice, astfel încât modul de calcul al impozitului pe clădiri să se simplifice.

Cea mai importantă schimbare vehiculată era eliminarea din Codul fiscal a noțiunii de clădire cu destinație mixtă, impozitul pentru clădirile cu dublă destinație - rezidențială și nerezidențială - urmând să se stabilească în funcție de destinația majoritară. 

La finele anului trecut s-a decis însă ca noile reguli de impozitare locală a clădirilor și terenurilor ce au fost introduse prin OG 16/2022 să intre în vigoare oficial abia din 2025, conform Legii 370/2022. 

Prin urmare, sistemul actual de impozitare locală a clădirilor rămâne neschimbat în 2023 și 2024. 

Ce ar trebui să știe cei care au firme despre impozitul pe clădiri

Dacă în cazul persoanelor fizice lucrurile sunt simple, fiecare cetățean fiind notificat legat de suma pe care o datorează autorităților, iată ce ar trebui să știe firmele despre impozitul pe clădiri. 

Mai jos se regăsesc o serie de aspecte fiscale importante privind modalitatea de stabilire a impozitului pe clădirile aflate în proprietatea companiilor la data de 31 decembrie 2022, care trebuie achitat în 2023 la autoritățile locale. Ne referim, în continuare, la cotele de impozit, termenele de plată, bonificația acordată și nu numai. 

Ca o regulă generală, firmele care au în proprietate clădiri situate în România datorează anual impozit pentru acele clădiri, sistemul de impozitare din 2023 fiind același care s-a aplicat anul trecut. În cazul firmelor, pentru a se putea stabili impozitul pe clădire, Codul fiscal stipulează următoarele modalități de calcul:

  • în cazul clădirilor rezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii;
  • în cazul clădirilor nerezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% - 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii;
  • în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul pe clădiri se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
  • în cazul clădirilor nerezidenţiale utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

În cazul firmelor, cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. Referitor la clădirile deținute de firme situate în municipiul Bucureşti, cota de impozit se stabilește prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Un aspect fiscal important este acela că, în vederea stabilirii impozitului pe clădiri, în situația firmelor, valoarea impozabilă a clădirilor este valoarea de la data de 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul respectiv şi poate fi reprezentată de:

  • ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal local;
  • valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
  • valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
  • valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. În practică, însă, pot exista o serie de situații în care se transferă dreptul de proprietate al unei clădiri prin acte în care nu este precizat prețul de achiziție al clădirii, cum ar fi contracte de donație, contracte de schimb etc. În acest caz, se va utiliza ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local;
  • în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.

Valoarea impozabilă a clădirii trebuie să fie actualizată de firmă o dată la cinci ani

Un alt aspect fiscal important de reținut este acela că valoarea impozabilă a clădirii trebuie să fie actualizată de firmă o dată la cinci ani, pe baza unui raport de evaluare a clădirii, întocmit de un evaluator autorizat, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. 

În situaţia în care raportul de evaluare a fost depus de către firmă după primul termen de plată din anul de referinţă, atunci acesta va produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

Totodată, în ipoteza în care firma nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului pe clădire va fi de 5%, cu condiţia ca firma să fi fost notificată de către organul fiscal local competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare.

Pentru stabilirea impozitului pe clădiri în anul 2023, termenul până la care trebuia comunicată notificarea a fost 31 octombrie 2022. În cazul în care notificarea nu a fost comunicată până la această dată, impozitul pe clădire urmează a se calcula prin aplicarea cotelor standard de impozit asupra valorii impozabile a clădirii.

Firmele au obligația legală de a achita impozitul pe clădiri anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. În cazul în care firmele vor plăti integral impozitul pe clădiri până la data de 31 martie a anului de referință, atunci acestea vor putea beneficia de o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Articole similare

Jucătorii din imobiliare sunt încântați de respingerea anulării PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 în justiție. Decizia Tribunalului București de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 este un prim pas spre deblocarea unei situații create în mod artificial, prin care Capitalei i se restituie dreptul la dezvoltare, anunță Bucharest Real Estate Club (BREC). 
Încă din 2008, când a fost introdusă pentru prima oară cota de TVA de 5% pentru locuinţele livrate ca parte a politicii sociale, TVA a fost unul din instrumentele prin care s-a dorit încurajarea sectorului imobiliar, cu efecte benefice asupra economiei (şi implicit asupra veniturilor bugetare), dar şi asupra condiţiilor de trai. 
Galațiul și Sibiul reprezintă fiecare câte 3% din totalul intențiilor de achiziție la nivel național, în vreme ce Pitești și Ploiești au câte 2%, arată datele Imoradar24. În schimb, Craiova – cel mai mare oraș din Oltenia - este în afara top 10 la nivel național.