Ești chiriaș? Aceste costuri de pe lista de întreținere NU intră în atribuțiile tale!

Poate te-ai întrebat și tu ce reprezintă toate cheltuielile din lista de întreținere, pentru că adesea acestea nu sunt deloc explicite. Iar în situația în care ai un apartament pe care îl dai cu chirie sau în care stai cu chirie, de fapt care sunt cheltuielile pe care trebuie să le achiți tu.

De fapt, ce cheltuieli din lista de întreținere trebuie achitate de către proprietar și care trebuie acoperite de către chiriaș?

Dar să o luăm cu începutul.

Plata întreținerii la bloc

În multe cazuri, atunci când vine vorba de plata întreținerii, oamenii au nelămuriri cu privire la sumele pe care trebuie să le plătească lunar și asupra modului de calcul al acestora. Pentru a se asigura că nu plătesc prea mult la întreținere, locatarii de la bloc ar trebui să urmeze câțiva pași simpli.

Lunar, cei ce locuiesc la bloc trebuie să plătească cota de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari ce le revin, adică, după cum este numită în mod curent, întreținerea lunară. În esență, întreținerea lunară se stabilește în funcție de mai mulți factori, inclusiv de numărul persoanelor ce locuiesc într-un apartament, de cantitatea de apă consumată în luna anterioară și, în cazul celor care nu au centrală de apartament, de consumul de căldură.

Cheltuielile asociației de proprietari reprezintă acele cheltuieli legate de exploatarea, repararea, întreținerea, modernizarea, reabilitarea proprietății comune, precum și cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii și care nu sunt facturate acestora în mod individual.

Astfel, potrivit actului normativ care reglementează activitatea asociațiilor de proprietari, respectiv Legea nr. 196/2018, cheltuielile comune pot fi repartizate, în funcție de modul în care se calculează și de criteriile în funcție de care se face repartizarea, pe numărul de persoane ce locuiesc într-un apartament, cheltuieli pe consumuri individuale, cheltuieli pe cotă-parte indiviză, cheltuieli pe beneficiari, cheltuieli pe consumatori tehnici și cheltuieli de altă natură.

Cum te asiguri că nu plătești mai mult

Locatarii de la bloc au la dispoziție mai multe instrumente legale pe care le pot folosi pentru a se asigura că suma plătită lunar asociației este cea corectă. Astfel, un prim pas pe care îl poate face un locatar este de a cere administratorului sau președintelui asociației de proprietari informații legate de modul de calcul al întreținerii.

Mai exact, după cum stabilește Legea nr. 196/2018, proprietarii “din condominiu au dreptul să fie informați în legătură cu toate aspectele ce privesc activitatea asociației, să solicite în scris și să primească copii după orice document al acesteia”.

De altfel, asociația de proprietari este obligată să afișeze la loc vizibil, în vederea unei bune informări a locatarilor, o serie de documente legate de veniturile și cheltuielile asociației. Apoi, proprietarii de apartamente au dreptul să primească explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari și, dacă nu sunt mulțumiți de modul de calcul al acesteia, să facă o contestație în cel mult zece zile de la afișarea listei de plată.

Pe de altă parte, în cazul în care președintele sau administratorul nu răspund favorabil solicitării unui proprietar de a vedea documentele contabile sau alte documente ale asociației, acesta din urmă se poate adresa cenzorului sau comisiei de cenzori și, în ultimă instanță, chiar și primăriei locale.

Apoi, dacă se constată, în mai multe rânduri, că modul de calcul al întreținerii este greșit, poate că ar fi bine ca proprietarii de apartamente să-și facă un obicei din a solicita, la diverse intervale, câte un extras de cont al asociației de proprietari. Astfel, orice locatar poate afla din acest document care este nivelul încasărilor și cheltuielilor asociației, dar și dacă plata furnizorilor de servicii a fost făcută în mod corespunzător.

Ce trebuie să cuprindă o listă de plată într-o asociaţie de proprietari

Lista de plată este similară cu o factură globală pe întreaga asociaţie de proprietari şi trebuie să aibă rubrici care să cuprindă toate informaţiile utile proprietarilor cu privire la:

• Data afişării listei de plată;

• Data scadentă de achitare a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari;

• Blocul, scara, luna şi anul pentru care a fost întocmită lista de plată;

• Numărul apartamentului sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;

• Numărul persoanelor care figurează ca locuitori în cadrul clădirii, conform cărţii de imobil;

• Numărul persoanelor care au locuit sau au desfăşurat activităţi în clădire în luna de calcul;

• Suprafaţa utilă a apartamentelor/spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;

• Valoarea cheltuielilor pe numărul de persoane care au locuit sau au desfăşurat activităţi în clădire în luna de calcul;

• Consumurile individuale şi suma aferentă acestora;

• Valoarea chetuielilor pentru încălzirea apartamentelor/spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;

• Valoarea cheltuielilor pe cota-parte indiviză, repartizate în funcţie de suprafaţa utilă a apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă (întreţinerea ascensorului, a interfonului, fondul de reparaţii, cheltuielile administrative, cheltuielile cu consumurile pe spaţiile comune s.a.);

• Valoarea cheltuielilor pe beneficiari;

• Valoarea calculată a penalizării pentru suma restantă pe perioada de afişare a listei de plată anterioară;

• Totalul lunar de plată;

• Suma privind fondul de rulment;

• Valoarea restanţelor separat pentru cotele de contribuţie, pentru penalizările calculate şi neîncasate, pentru fondul de rulment;

• Totalul restanţelor de plată;

• Valoarea şi data de emitere a facturilor a căror valoare, directă sau de referinţă, fac obiectul calculului listei de plată separat pe tip de cheltuieli (pe persoane, pe cota-parte indiviză, pe index de contoare individuale etc.);

• Total listă atât pe categorii de cheltuieli (pe rubrici), cât şi la nivel general;

• Numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a întocmit lista de plată;

• Viza, semnătura şi ştampila preşedintelui şi cenzorului, dacă lista este întocmită de către o persoană din cadrul asociaţiei de proprietari.

Proprietarul este cel care trebuie să plătească fondul de rulment și fondul de reparații, nu chiriașul!

O întrebare al cărui răspuns nu e cunoscut de toți chiriașii și proprietarii este cine plătește fondul de rulment și fondul de reparații, care se găsesc în lista de întreținere. Iar răspunsul este simplu, conform legii.

Plata sumelor ce alimentează cele două fonduri speciale obligatorii ale oricărei asociații de proprietari – fondul de rulment și fondul de reparații – este o obligație ce revine proprietarilor de apartamente, nu chiriașilor.

Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor nu folosește, în nici o formulare referitoare la cele două fonduri, termenul de ”chiriaș”, ci doar de ”proprietar”.

În ceea ce privește fondul de rulment, legea menționată mai sus precizează că asociația de proprietari este obligată să stabilească cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea acestuia.

Dacă legiuitorul ar fi avut în vedere participarea nu numai a proprietarilor la acest fond, ci și a celor care folosesc efectiv locuința (chiriașii), am fi regăsit aceasta precizare în textul actului normativ.

Legat de celălalt fond, de reparații, legea precizează că ”proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune”. Și în acest caz, formularea include doar proprietarii, nu și chiriașii.

De precizat e că suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea fondului de reparații se plătește în avans, în tranșe lunare egale.

Reamintim că fondul de rulment are ca scop asigurarea sumelor necesare pentru plăți curente, iar fondul de reparații se folosește pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune.

Articole similare

ânzătorul este nevoit să plătească taxe indiferent de valoarea imobilului. Astfel, vânzătorii nu mai sunt scutiți de plata impozitului, așa cum se întâmpla până la sfârșitul anului trecut, după ce plafonul neimpozabil existent înainte a fost eliminat.
Un număr de 2.757 de imobile din Capitală sunt încadrate în diferite clase de risc seismic. Din total, 374 imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public, potrivit datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu risc seismic.
Când vine vorba despre alegerea apartamentului sau a casei ideale, sunt o mulțime de factori de care trebuie să ți cont, pentru a lua decizia cea mai potrivită nevoilor tale. Iar cel mai important este chiar siguranța.