Decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 şi 4 ”este un prim pas spre deblocarea unei situaţii create în mod artificial”

Jucătorii din imobiliare sunt încântați de respingerea anulării PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 în justiție. Decizia Tribunalului București de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 este un prim pas spre deblocarea unei situații create în mod artificial, prin care Capitalei i se restituie dreptul la dezvoltare, anunță Bucharest Real Estate Club (BREC). 

„Bucureștiul are nevoie de reglementări clare și previzibile în domeniul urbanismului. Este inadmisibil ca o capitală europeană, în secolul 21, să nu aibă o reglementare de urbanism coerentă, acceptată de toți actorii”, se arată într-un comunicat al asociației.

Bucharest Real Estate Club (BREC), care reprezintă mari dezvoltatori, companii de construcții și de consultanță din real-estate, cum ar fi One United Properties, Impact, Globalworth sau AFI Europe, își exprimă speranța că întregul efort administrativ și legal va fi în sensul definitivării cadrului legal în ceea ce privește dezvoltarea urbană a Bucureștiului.

„Ne confruntăm cu o problemă latentă de peste 25 de ani, care a generat un context dificil atât pentru administrația locală, cât și pentru actorii privați. 

BREC a fost și rămâne deschis dialogului cu autoritățile pentru identificarea celor mai bune soluții astfel încât Bucureștiul să reintre într-un cadru de normalitate”, se arată în comunicatul asociației.

O analiză recentă realizată de BREC a relevat faptul că investitorii își doresc predictibilitate în legislație și o procedură clară în vederea obținerii autorizațiilor de construcții. 

Climatul urbanistic incert privează Bucureștiul, care generează o treime din PIB-ul național, de investiții în proiecte imobiliare moderne și sigure, mai transmite asociația.

Reprezentanții BREC susțin că pagubele suferite de Capitală sunt evidente și cuantificabile, tot mai mulți investitori îndreptându-și atenția spre alte orașe. Potrivit acestora, Clujul, Iașul, Timișoara, Brașovul, Constanța vor atrage investiții de până la 1,2 miliarde de euro anul acesta tocmai din acest motiv.

Ce au decis judecătorii

Judecătorii Tribunalului București au respins, la sfârșitul lunii februarie, anularea PUZ-urilor din Sectorul 2 și Sectorul 4, deși Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, deschisese procedura de suspendare a PUZ-urilor.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active, lipsei interesului în promovarea acţiunii, inadmisibilităţii pentru nerespectarea specialităţii capacităţii de folosinţă a reclamantei şi lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti. 

Admite cererile de intervenţie accesorie. Respinge ca neîntemeiată acţiunea. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată azi, 28.02.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.Document: Hotărâre – 28.02.2023”, au decis judecătorii Tribunalului București în cazul „PUZ coordonator Sector 2”.

Totodată. judecătorii au respins și planul Urbanistic Zonal pentru Sectorul 4.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile nulităţii cererii pentru nemotivare, lipsei calităţii procesuale active, lipsei interesului în promovarea acţiunii, inadmisibilităţii pentru nerespectarea specialităţii capacităţii de folosinţă a reclamantei, inadmisibilităţii pentru neintroducerea în cauză a beneficiarilor, lipsei interesului formulării cererii de suspendare, inadmisibilităţii cererii de suspendare şi lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti. 

Admite cererile de intervenţie accesorie. Respinge ca neîntemeiată acţiunea. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată azi, 28.02.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. Document: Hotărâre – 28.02.2023”, mai arată decizia judecătorilor Tribunalului București în cazul ”PUZ coordonator Sector 4”. 

Tribunalul București a anulat Planul Urbanistic General al Capitalei în toamna anului trecut

Tribunalul București a anulat, anul trecut, Planul Urbanistic General al Capitalei din 2000 și în baza căruia s-a construit în ultimii 20 de ani. Motivul: a fost aprobat nelegal.

Totuși, în decizia instanței nu se arată că documentul a fost și suspendat. În cazul în care va fi anulat definitiv, autorizații de construire acordate pentru centrul orașului s-ar putea da în baza PUZ-ului de zone construite protejate, aprobat separat de PUG. 

Legiuitorulrevedea că se pot da autorizații în baza PUZ-urilor aprobate și a unor PUZ-uri nou elaborate. În rest nu se mai poate autoriza direct nimic, explica atunci avocatul Dumitru Dobrev.

Anularea definitivă a PUG-ului, dacă se va întâmpla, ar însemna anularea actualului regulament de construire. Acest lucru vine cu părți bune și rele, din punct de vedere urbanistic. De exemplu, în zona centrală a orașului au fost puse în PUG mai multe turnuri. Unele s-au construit, altele nu. Asta înseamnă că acolo unde nu s-au construit nici nu se mai pot ridica. 

Mai înseamnă și că mai multe spații verzi își pierd protecția dată de PUG, iar altele vor fi protejate, de exemplu acolo unde PUG-ul aprobat în 2000 permitea betonarea anumitor spații verzi. 

Planul Urbanistic General a fost aprobat prin Hotărârea 269/2000 și avea termen de valabilitate 10 ani, adică până în 2010. Până la acea dată trebuia făcut un nou PUG, însă nu e gata nici până azi, PUG-ul din 2000 fiind prelungit prin mai multe Hotărâri de Consiliu General.

Bucureștiul trebuia să aibă un nou Plan Urbanistic General în 2016, potrivit contractului semnat între Primăria Capitalei și Universitatea de Arhitectură și Urbanism în 2013. Au trecut ani de atunci, dar documentul este departe de a fi gata.

Proiectanții au spus în ultimii ani că municipalitatea nu a putut furniza toate datele necesare elaborării documentației, s-au schimbat 4 primari de la semnarea contractului, iar atunci când au livrat părți din documentație municipalitatea nu a avut personalul necesar pentru a le recepționa.

În absența noului PUG, primăriile de sector au inițiat Planuri Urbanistice Coordonatoare, care reglementează fiecare Sector în parte și în care fiecare primărie și-a făcut propriile reguli. Acestea au fost aprobate între anii 2018 - 2020, însă au avut probleme majore, deoarece permiteau betonarea a sute de hectare de spațiu verde, blocuri printre case și densificau foarte mult anumite zone. PUZ-urile au fost suspendate de instanță, iar o parte, anulate, sau sunt în procese de anulare.

Articole similare

Încă din 2008, când a fost introdusă pentru prima oară cota de TVA de 5% pentru locuinţele livrate ca parte a politicii sociale, TVA a fost unul din instrumentele prin care s-a dorit încurajarea sectorului imobiliar, cu efecte benefice asupra economiei (şi implicit asupra veniturilor bugetare), dar şi asupra condiţiilor de trai. 
Galațiul și Sibiul reprezintă fiecare câte 3% din totalul intențiilor de achiziție la nivel național, în vreme ce Pitești și Ploiești au câte 2%, arată datele Imoradar24. În schimb, Craiova – cel mai mare oraș din Oltenia - este în afara top 10 la nivel național.
Sibiul este principalul oraș în care românii caută să închirieze locuințe din afara marilor orașe, respectiv București, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Brașov. Ponderea căutărilor de chirii este de 3% la nivel național și de câte 1% pentru Pitești, Ploiești și Arad