Certificatul energetic - ce este și când e nevoie de el

Eficiența energetică a unui imobil este, în zilele noastre, mai importantă ca oricând. Și asta pentru că ne ajută să economisim în condiții mai puțin prietenoase, dar și să protejăm mediul înconjurător.

Certificatul energetic, numit de fapt certificat de performanță energetică, este un document introdus la solicitarea autorităților Uniunii Europene, cu scopul îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor. Drept urmare, duce la economisirea energiei, îmbunătățirea cadrului urban construit și protecția mediului. Legea nr. 372 din 2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 23 septembrie 2020, a fost modificată și completată prin Legea nr. 159 din 2013, Ordonanța nr. 13 din 2016 a Guvernului României și Legea nr. 101 din 2020. Toate acestea oferă cadrul legislativ în vigoare privind certificatul energetic.

 

Când e obligatoriu certificatul energetic

Acest document este obligatoriu în anumite situații. E nevoie să fie întocmit pentru clădirile de interes și utilitate publică, precum și la cele vizitate frecvent de public (pentru informarea publicului privind consumurile de energie în cadrul clădirilor și pentru impulsionarea deținătorilor construcției să îi crească eficiența energetică). Este necesar și atunci când se vinde sau se închiriază o clădire sau o parte a acesteia, când se renovează major un imobil sau parte din imobil și la recepționarea construcțiilor noi. De la sine înțeles este faptul că orice proprietar de imobil sau a unei părți dintr-un imobil poate solicita emiterea documentului și în afara acestor situații. Și asta pentru că certificatul este util pentru informarea privind eficiența energetică a proprietății. Astfel, în cunoștință de cauză, se poate moderniza imobilul în așa fel încât să se obțină o performanță energetică superioară.

 

Contractele de vânzare-cumpărare întocmite în lipsa certificatului de performanță energetică sunt supuse nulității relative. În cazul construcțiilor noi, procesul-verbal încheiat cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor și neînsoțit de copia de pe certificat este nul de drept. În cazul în care nu este afișat la loc vizibil acest document la construcțiile vizitate frecvent de public sau de utilitate publică, sunt prevăzute amenzi destul de mari (de la 1250 lei la 2500 lei).

 

Cum se obține

Dat fiind că vorbim despre un document legal, acesta trebuie obținut numai de la specialiști care au dreptul să-l elibereze. Cu alte cuvinte, numai auditorii energetici atestați au dreptul să emită acest document. Specialiștii pot avea două grade profesionale. Cei cu gradul I pot întocmi certificate de performanță energetică pentru toate tipurile de clădiri, în vreme ce aceia care dețin gradul II pot emite aces act doar pentru case și blocuri de locuințe. Acești specialiști studiază documentele clădirii sau părții de clădire supusă certificării și fac o vizită la imobil pentru a obține date suplimentare. Pe baza imformațiilor obținute, se fac calcule de specialitate și se emite documentul dorit. Prețul orientativ pentru obținerea certificatului energetic în București pleacă de la 150 lei pentru o garsonieră și 2,5 lei/mp pentru case. În general, durează cam două zile lucrătoare obținerea certificatului energetic pentru un apartament sau o casă, durata putând fi mai mare pentru spațiile de birouri.

 

Pentru întocmirea și eliberarea certificatului de performanță energetică, trebuie să fii apt să oferi următoarele informații necesare:

-numele proprietarului;

-planul de cadastru (releveul apartamentului) cu dimensiunile încăperilor și ale ferestrelor;

-identificarea pereților către exterior sau către rosturi între imobile;

-orientarea cardinală a apartamentului

-tipul ferestrelor (simple/duble), materialul ramelor acestora (pvc/lemn/oțel/aluminiu) și natura zonei vitrate, respectiv sticla, ce poate fi o singură foaie, sau în sistem termopan sau tripan;

-starea balcoanelor ce pot fi deschise sau închise (cu ce tip de tâmplărie);

-natura materialelor de închidere a pereților exteriori și grosimea acestora (zidărie cărămidă/bca/panouri prefabricate de beton) și dacă imobilul a fost sau nu reabilitat termic cu polistiren (grosimea acestuia);

-anul aproximativ de construcție;

-starea de degradare a fațadei;

-dacă încălzirea se face centralizat de la un furnizor tip Radet, ori cu centrală proprie ori alt tip de încălzire;

-câte puncte de apă sunt (căzi, dușuri, lavoare și closete);

-dacă există subsol tehnic și daca sunt pierderi de apă caldă (eventual inundați);

-dacă există apometre/repartitoare instalate;

-ce regim de înălțime are imobilul și la ce nivel este situat apartamentul (dacă este la ultimul etaj sunt necesare informații despre termoizolația terasei, iar dacă este la parter, sunt necesare informații despre subsol (dacă există și dacă este încălzit);

-ce înălțime liberă este în apartament (distanța de la pardoseală la plafon);

-ce tip de calorifere (aluminiu, fontă, oțel), inălțimea acestora, ș numărul de elemenți.

 

Care sunt și cum se stabilesc clasele de energie

Cum, în ultimii ani, mai toată aparatura electrocasnică este marcată cu gradul de eficiență energetică, suntem deja familiarizați cumva cu clasele de energie. La fel și o clădire se poate încadra într-o clasă energetică sau alta, în funcție de “performanțe”. Așadar, clasa energetică este un calificativ primit de o clîădire în funcție de capacitatea acesteia de a economisi energie. Calificativele sunt de la A la G, fiecare clasă având câte un punctaj de la 1 la 100, stabilit în funcție de mulți parametri.

 

Clasa energetică A presupune un consum de mai puțin de 125 kwh/m2/an, energie consumată pentru asigurarea condițiilor optime – temperatură, iluminat, apă caldă. La polul opus, clasa energetică G presupune un consum de peste 820 Kwh/m2/an.

Majoritatea clădirilor din România se încadrează în acest moment în clasele C sau D. Nici chiar cele mai multe dintre clădirile noi nu intră în clasa A, decât dacă au fost special proiectate și construite în acest sens. Totuși, prin măsuri specifice, performanța energetică a unei cladiri se poate îmbunătăți substanțial. Acest lucru generează: reducerea cheltuielilor, mai ales în sezoanele cu temperaturi extreme și obținerea unui confort sporit.

Articole similare

Înscrierea reședinței în actul de identitate se face la cererea persoanei care locuieşte mai mult de 15 zile la o adresa diferită de cea stabilă.
Vrei să iei un credit și nu înțelegi de ce nu te înacdrezi în condițiile impuse de bancă, deși ai toate documentele necsare la dosar? Ei bine, trebuie să știi că cererea de împrumut poate fi refuzată și din cauza scorului FICO nefavorabil.
Conceptul smart home sau casa inteligentă a luat amploare în ultimii ani. Iar ceea ce părea posibil, cu ceva vreme în urmă, doar în filmele SF, este astăzi la numai un click distanță. Costă, dar merită efortul!