Studiu Imoradar24: Așteptările românilor în imobiliare

Bugetul pe care îl alocă românii pentru chirii este de 300 de euro în medie pe lună și de 67.500 de euro pentru cumpărarea unei locuințe, potrivit ultimului studiu prin care am analizat intențiile de tranzacționare ale utilizatorilor site-ului nostru. 

Prin intermediul acestui studiu am verificat către ce anunțuri se orientează românii atunci când sunt interesați să cumpere sau să închirieze o locuință.

Astfel, din totalitatea anunțurilor din ultimele trei luni au fost verificate anunțurile pentru care utilizatorii au inițiat un contact, ceea ce indică o intenție de cumpărare sau de închiriere.

Prețurile au fost calculate prin folosirea medianei, după eliminarea extremelor. Mediana este o formulă matematică asemănătoare mediei, dar care lasă distribuția egală în ambele părți.

Putem spune că cu cât diferența este mai mare între media prețurilor cerută de vânzători și media prețurilor către care se orientează cumpărătorii, cu atât timpul de așteptare până la tranzacție va fi mai îndelungat. Analizarea acestui indicator al discrepanței între cerere și ofertă, ne ajută să înțelegem dinamica tranzacțiilor într-o anumită perioadă.

 

Tendințe la închiriere

 

Chiria medie, 300 de euro pe lună

 

Bugetul mediu pe care românii îl alocă pentru chirie este de 300 de euro pe lună la nivel național, însă locuitorii din București, Cluj-Napoca, Constanța și Brașov se orientează preponderent pentru chirii peste medie, iar cei din Iași și Timișoara sub media națională.

Bucureștenii preferă să inchirieze locuințe de tip garsonieră, peste 50% dintre utilizatori orientându-se către garsoniere de aproximativ 30 mp și o chirie medie de 250 euro.

Totuși, chiria medie către care se orientează utilizatorii din București este de 330 de euro pe lună pentru un apartament de două camere.

În Cluj-Napoca, oraș faimos pentru prețurile și chiriile sale mari, utilizatorii alocă în medie 350 de euro lunar, dar 55% dintre aceștia caută garsoniere de 30 mp la un cost de 260 de euro lunar.

 

Surpriza o constituie Constanța, unde media este de 370 de euro. Nivelul este însă influențat de sezonul estival.

 

Constanța se situează diferit, cei mai mulți dintre utilizatori (peste 53%) preferând un apartament cu 2 camere de inchiriat și o suprafață mai mare, în medie de 52 mp la un cost mediu de 370 euro.

În Brașov, utilizatorii caută chirii de 320 de euro pe lună, în vreme ce în Iași de 295 de euro pe lună.

Timișoara se distinge printr-o medie de 245 de euro pe lună, însă spre deosebire de celelalte mari orașe, unde utilizatorii caută în special apartamente de două camere, în orașul de pe malul Begăi sunt căutate în special garsonierele.

Procentul celor care preferă garsonierele ajunge până la 67% dintre utilizatori în cazul timișorenilor. 

Trendul observat la închiriere este ca majoritatea utilizatorilor preferă să închirieze o garsonieră de aproximativ 30 mp la un cost mediu de 250 euro.

Există totuși și un procent între 1 și 2% dintre utilizatorii din orașele mari, care au dorit să închirieze un imobil cu 4 sau mai multe camere, dispuși să plătească în medie între 430 de euro la Iași și până la 700 de euro lunar, în București.

 

Cât sunt dispuși românii să dea pentru chiria la casă

 

În privința caselor, chiria medie pe care utilizatorii ar dori să o ofere este de 650 de euro pe lună la nivel național.

Nivelurile cele mai mari se regăsesc însă în București (1.000 euro), Capitala fiind urmată de Cluj-Napoca (800 euro), Brașov (700 euro), Iași și Timișoara (ambele 650 de euro) și Constanța (550 euro).

 

Vânzări de locuințe

 

Cât ar da românii pe un apartament

 

În privința achiziției de locuințe, românii sunt dispuși să plătească în medie 67.500 de euro la nivel național, iar ținta o reprezintă apartamentele de două camere.

Apartamentele cu 3 camere câștigă procente importante față de situația închirierilor, unde doar 7 si 10% dintre utilizatori erau interesați de imobile cu 3 camere. De această dată între 21 si aproape 27% dintre utilizatorii din București, Brașov, Timișoara, Iași si Constanța au dorit sa achiziționeze un apartament cu 3 camere.

La Cluj-Napoca este singura situație aparte, unde doar 16% dintre utilizatori s-au arătat interesați de apartamentele cu 3 camere și un procent ridicat de peste 40% fiiind în continuare interesați de garsoniere.

Asta probabil și datorită celor mai ridicate prețuri la imobile, un apartament cu 3 camere la Cluj-Napoca, în media celor contactate, situându-se la pste 135.000 euro.

 

Cel mai mare preț sunt dispuși să îl achite clujenii, cu o medie de 96.000 de euro.

 

În București, prețul pe care utilizatorii l-ar plăti este de 79.900 de euro, iar pe locul al treilea în clasament se află Brașovul, cu 74.276 euro.

Topul este completat de Constanța (73.000 euro), Timișoara (71.950 euro), Iași fiind pe ultimul loc între marile orașe (63.000 euro).

 

Surprize la case

 

În privința caselor, media națională este 86.000 de euro, însă în marile orașe ale țării prețurile pe care cumpărătorii sunt dispuși să le achite sunt mult mai mari.

Astfel, în Cluj-Napoca, prețul pe care un client l-ar plăti este de 260.000 de euro, în vreme ce în București media este de 170.000 de euro.

Top 3 este completat de Brașov (160.000 euro). 

În clasament urmează Timișoara (150.000 de euro), Constanța (135.000 de euro) și Iași (119.000 euro).

În marile orașe, locuitorii s-au orientat către case cu un număr mediu de 4 camere si 120 mp, in timp ce media națională s-a situat la 3 camere dar o suprafață de 125 mp.

Datele relevă o serie de informații interesante: în București, un cumpărător ar da 170.000 de euro pe o casă și ar putea primi o chirie lunară de 1.000 de euro, în vreme ce în Cluj-Napoca un client ar plăti 260.000 de euro, dar va putea să o închirieze teoretic cu doar 800 de euro pe lună.

 

Articole similare

Jucătorii din imobiliare sunt încântați de respingerea anulării PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 în justiție. Decizia Tribunalului București de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 este un prim pas spre deblocarea unei situații create în mod artificial, prin care Capitalei i se restituie dreptul la dezvoltare, anunță Bucharest Real Estate Club (BREC). 
Încă din 2008, când a fost introdusă pentru prima oară cota de TVA de 5% pentru locuinţele livrate ca parte a politicii sociale, TVA a fost unul din instrumentele prin care s-a dorit încurajarea sectorului imobiliar, cu efecte benefice asupra economiei (şi implicit asupra veniturilor bugetare), dar şi asupra condiţiilor de trai. 
Galațiul și Sibiul reprezintă fiecare câte 3% din totalul intențiilor de achiziție la nivel național, în vreme ce Pitești și Ploiești au câte 2%, arată datele Imoradar24. În schimb, Craiova – cel mai mare oraș din Oltenia - este în afara top 10 la nivel național.