Problema spinoasă a centralei termice și a legislației UE. Cum se traduce pentru România

O directivă a UE, ce ar introduce standarde minime de performanță energetică, stârnește controverse în rândul țărilor membre, mai cu seamă România. Dar ce cere aceasta și, mai cu seamă, cum s-ar traduce ea pentru România?

Realitatea este că aproximativ trei sferturi dintre clădirile din Europa sunt ineficiente din punct de vedere energetic. La nivelul UE, acestea sunt responsabile de 40% din consumul total de energie și 36% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiectul de directivă privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) propune ca toate clădirile nou construite din 2030 încolo să aibă emisii zero. Pentru clădirile existente, care formează majoritatea locuințelor europene, statele membre UE trebuie să se asigure că standardele de performanță energetică se aplică inclusiv în cazul viitoarelor renovări.

„Până în 2035, toate rețelele naționale de clădiri vor fi acoperite de aceste standarde minime de performanță energetică”, se arată în proiectul propus, supus în continuare modificărilor.

Ce include proiectul

Fiecare stat membru va trebui să vină cu un plan de acțiune până în 2025, pentru renovarea clădirilor, astfel încât toate clădirile rezidențiale sau nerezidențiale, publice sau private de la nivelul fiecăruia să devină eficiente din punct de vedere energetic.

Acest lucru include decarbonizarea multor locuințe până în 2050, fapt ce ar urma să afecteze locuitorii UE ce dețin centrale proprii pe bază de gaz.

Pentru ca acest lucru să devină realitate, începând cu 2030, toate clădirile noi vor trebui să aibă emisii nete zero, în timp ce clădirile autorităților publice vor trebui să atingă acest obiectiv până în ianuarie 2027.

Vechile clădiri vor trebui să atingă pe cât de mult posibil aceste standarde, acolo „unde este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic”.

În acest sens, toate clădirile vândute sau închiriate vor trebui să atingă clasa energetică E după 2027 și clasa C până în 2033.

Noua directivă propune, de asemenea, planuri mult mai complexe decât cele anterioare. Aceasta conține detalii importante, precum pregătirea forței de muncă pentru viitoarele construcții sau renovări verzi, dar și deschiderea de „ghișee unice”, la care oamenii vor putea aplica pentru finanțare, potrivit lui Brook Riley, de la Rockwool, un producător de vată minerală, utilizată în izolarea clădirilor.

Planurile de acțiune vor include o privire de ansamblu asupra bazei de date a clădirilor naționale, rata anuală de renovare energetică, consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor. Nu în ultimul rând, planurile vor trebui să includă listarea clădirilor cu cele mai proaste performanțe energetice.

Aceste planuri vor trebui prezentate Comisiei Europene până la 1 ianuarie 2025, iar ulterior, acestea vor trebui actualizate la fiecare cinci ani. Planurile de reabilitare termică a locuințelor europene vor fi legate de finanțarea UE, fapt ce i-ar ajuta pe oameni să facă tranziția.

Impactul directivei în România

O soluție evidentă ar fi instalarea unor surse alternative de energie sau a centralelor de bloc la nivelul locuințelor din România. Măsura nu pare să îi încânte pe dezvoltatorii imobiliari, care s-au plâns deja de costurile amplificate ale unor asemenea investiții.

„Centralele astea comune de bloc necesită un spațiu separat. Sunt de mari dimensiuni și ar trebui localizate fie lângă clădire, fie la ultimul etaj. Practic trebuie să mai construiești încă o clădire lângă sau un etaj tehnic. Costurile unei centrale comune sunt cu mult mai mari”, declara Bogdan Ivan, de la URBANIS, la finalul lunii martie.

Potrivit acestuia, costurile unor centrale de bloc ar fi cu aproximativ 30% mai mari decât dacă oamenii ar alege să aibă centrale individuale. Astfel, conform calculelor acestuia, o centrală individuală ajunge, în medie, la 500 de euro ca preț, în timp ce centralele de bloc pot costa câteva zeci de mii, dacă nu sute de mii de euro.

Criza creșterii prețurilor materialelor de construcții îi face reticenți, de asemenea, pe mulți dezvoltatori imobiliari, care avertizează că orice cost suplimentar nu ar duce decât la creșterea prețurilor locuințelor.

Pentru românii care au reușit să-și achiziționeze centrale proprii în casă, gândul că ar trebui să se întoarcă la o rețea centralizată de termoficare nu-i face decât să respingă în mod categoric o propunere de acest tip. Radu Opaină, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, se raportează la București în explicațiile sale cu privire la de ce un asemenea sistem nu ar funcționa în România.

„A fost o iarnă groaznică. Numai la București, sute de mii de oameni au trăit de azi pe mâine, cu apa caldă și căldura la minimum”, a explicat el.

Ministrul Mediului, Tzancos Barna, recunoaște dificultățile rețelei de termoficare de la nivelul Bucureștiului.

„În București, de 20 de ani cel puțin, nu s-a luat nicio măsură pentru reducerea poluării nici pe poluarea industrială, nici pe poluare casnică din încălzirea rezidențială. Sunt din ce în ce mai multe centrale termice individuale pentru că nu merge sistemul centralizat de termoficare.

Noi am propus Primăriei să nu mai emită nicio autorizație de construire fără centrală comună, cel puțin la nivel de bloc, pentru că o centrală pentru fiecare apartament aduce poluarea la nivelul solului”, a explicat Tzancos Barna.

Iar când vine vorba de sursele alternative de încălzire a locuințelor, românii sunt descurajați de costurile inițiale mari ale acestora. Cu toate acestea, multe dintre sistemele alternative de energie recuperează costurile pierdute pe parcurs.

Chiar dacă e clar că există avantaje, pentru majoritatea românilor, costurile unei asemenea investiții nu vor putea fi recuperate decât pe parcursul a zeci de ani. În aceste condiții, o centrală pe bază de gaz pare soluția ideală, în ciuda poluării excesive a acesteia.

Deși o asemenea centrală poluează cât o mașină pe durata iernii, ea este de aproximativ 40 de ori mai ieftină decât alternativele care se propun. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Intergia Inteligentă, spune că România se află la coada UE când vine vorba de încălzirea locuințelor cu surse energetice alternative.

UE exclude interzicerea centralelor termice de apartament

În tot acest context care naște mai mult întrebări decât răspunsuri, Comisia Europeană a transmis că nu va propune interzicerea centralelor termice de apartament „peste noapte”. Anunțul a fost făcut de către un înalt oficial al UE, acesta explicând că există diferențe prea mari pentru statele membre pentru luarea unei decizii unitare.

Paula Pinho, șefa Directoratului pentru energie al Uniunii Europene, a afirmat în cadrul unui webinar organizat la Parlamentul European că, pe de-o parte, oficialii UE au introdus mai multe cerințe „pentru a ne asigura că se va renunța gradual la centralele pe gaz”.

„Dar trebuie de asemenea să ne uităm unde sunt diferențele între statele membre”, a adăugat aceasta, precizând că unele țări ale UE „sunt mult, mult mai avansate decât altele” în ceea ce privește decarbonizarea.

Pinto afirmă că în unele state membre centralele de apartament vor rămâne în funcțiune mai mult decât în altele.

„Înțelegem că nu putem introduce o interdicție peste noapte”, spune oficialul UE.

„Așadar, ideea este de a permite treptat eliminarea și finanțarea cu bani UE doar a acelor proiecte care pot asigura încălzire eficientă și sustenabilă (...) și de a nu merge pe o soluție radicală, care ar interzice pur și simplu o tehnologie pe care o vedem încă foarte folosită și care este o realitate în numeroase locuințe”, a declarat Pinha.

Prin urmare, dacă ești de părere că, pentru tine, cel puțin momentan, centrala termică de apartament e soluția, află că sunt destule locuințe la vânzare cu această caracteristică. Le găsești atât pe ImoRadar24.ro, cât și pe imobiliare.ro.

Articole similare

Jucătorii din imobiliare sunt încântați de respingerea anulării PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 în justiție. Decizia Tribunalului București de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 este un prim pas spre deblocarea unei situații create în mod artificial, prin care Capitalei i se restituie dreptul la dezvoltare, anunță Bucharest Real Estate Club (BREC). 
Încă din 2008, când a fost introdusă pentru prima oară cota de TVA de 5% pentru locuinţele livrate ca parte a politicii sociale, TVA a fost unul din instrumentele prin care s-a dorit încurajarea sectorului imobiliar, cu efecte benefice asupra economiei (şi implicit asupra veniturilor bugetare), dar şi asupra condiţiilor de trai. 
Galațiul și Sibiul reprezintă fiecare câte 3% din totalul intențiilor de achiziție la nivel național, în vreme ce Pitești și Ploiești au câte 2%, arată datele Imoradar24. În schimb, Craiova – cel mai mare oraș din Oltenia - este în afara top 10 la nivel național.