Cât de verde este România în comparație cu alte state europene?

EnRoute, abrevierea de la Îmbunătățirea Rezilienței Ecosistemelor Urbane prin Infrastructură Ecologică, este un proiect al Comisiei Europene în cadrul Strategiei UE pentru biodiversitate și a Strategiei pentru infrastructură ecologică. EnRoute oferă cunoștințe științifice despre modul în care ecosistemele urbane pot sprijini planificarea urbană în diferite etape și cum pot să ajute la elaborarea politicilor pentru orașe sustenabile. În baza raportului de la finalul proiectului vom vedea și cât de verde este România și unde se situează față de celelalte state europene.

Acesta își propune să promoveze aplicarea infrastructurii ecologice urbane la nivel local și oferă îndrumări cu privire la crearea, gestionarea și guvernarea infrastructurii ecologice urbane. 

În cadrul proiectului, au colaborat 18 laboratoare distribuite în toată Europa – deși raportul prezintă și situația țării noastre, România nu a participat activ în proiect cu un laborator local. Scopul lor a fost să investigheze cum pot colabora la nivel local, știința și măsurile politice în legătură cu dezvoltarea infrastructurii verzi urbane (UGI – urban green infrastructure). Focusul principal a fost cartografierea UGI și beneficiile asociate oferite prin serviciile ecosistemului urban și în plus au investigat și cum pot susține aceste evaluări spațiale luarea de decizii și politici la nivel de oraș.

În urmă studiului, a fost publicat un raport final ce însumează aproape 100 de pagini de analize despre ecosistemele urbane a celor mai mari orașe din Euroapa și se regăsesc și date despre România. Raportul complet, poate fi consultat – în limba engleză la linkul de aici https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/enhancing-resilience-urban-ecosystems-through-green-infrastructure-enroute.

Imoradar24 a extras câteva informații relevante pe care le vom detalia mai jos

În studiu au fost analizate 700 de zone urbane funcționale* (ZUF)  și orașe mari din toată Europa. În analiză s-a ținut cont de indicatori precum presiunea antropică – influența directă a omului asupra mediului, nivelul de poluare, sigilarea solului prin pavaje, asfaltări și clădiri, măsuri de protecție și asanare a solului, cantitatea și configurația UGI, biodiversitate urbană, oportunități de recreere și atenuarea inundațiilor.

Noi am extras mai jos doar informația care privește situația observată în fiecare stat al Uniunii Europene și am notat unde se situează și cât de verde este România.

Ce este o zonă urbană funcțională?

O zona urbană funcțională este definită că un oraș mare (cel puțin 50.000 locuitori) împreună cu zona metropolitană, zona de naveta. O zona urbană functioanla poate fi alcătuită dintr-unul sau mai multe orașe mari.

*Zona urbană funcțională – conform legii nr. 350 din 6 iulie 2001, este parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existența şi viitoare. Zona funcţională poate rezultă din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.).

Ce date oferă studiul Comisiei Europene

Conform raportului a reieșit că orașele mari din Europa sunt acoperite în medie de 40% infrastructură verde. Totuși procentul de spațiu verde accesibil public – parcuri – este mult mai micm, de doar 2.45%. Orășenii Europei au în medie, 18mp de spațiu verde public disponibil pe cap de locuitor, ceea ce conform standardelor este dublu față de recomandarea OMS. În orice caz această medie nu este uniform distribuită în toată Europa, iar în statele din sudul și estul continentului vorbim de procente mul mai mici. 

Mai puțin de jumătate dintre cetățeni locuiesc într-un rază de 300 mp față de orice fel de parc public – luând în calcul și micile parcuri dintre blocuri. În medie, mai puțîn de 7% dintre zonele urbane funcționale din Europa au și o zona cu potențial mare de recreere – zone verzi cu copaci, pajiști, păduri, ape, locuri de joacă sau piste de biciclite.

46% dintre zonele urbane studiate, au o capacitate redusă de a face față unei inundații produse de ploi abundente, ceea ce demonstrează că riscul de inundație ar trebui să fie o îngrijorare importantă a autorităților.

Orașele participante activ în proiect, cu sinteze, opțiuni și direcții de lucru, alături de concluziile trase în urmă studiilor au fost: Lisabona (Portugalia), Dublin (Irlanda), Glasgow (Scoția), Oslo (Norvegia), Helsinki (Finlanda), Tallinn (Estonia), Leipzig (Germania), Utrecht, Antwerp, Haga (Olanda), Manchester (UK), Trento, Padova, Roma (Italia), Valletta (Malta), Karlovo (Bulgaria), Limassol (Cipru) și Poznan (Polonia).

În Europa sunt 696 de ZUF (zone urbane funcționale) și 917 orașe mari. Suprafață acestor ZUF acoperă peste 20% din teritoriul Europei. Într-un top al orașelor cu cele mai multe ZUF-uri, Cipru, Danemarca și Malta sunt fruntașe cu peste 40% din suprafață țării. La polul opus, țări precum Grecia, Elveția sau România au mai puțin de 10% zone urbane funcționale.

România este codașa acestui tabel, deși avem 35 de ZUF și tot atâtea orașe mari care au intrat în studiu, acestea reprezintă doar 5% din teritoriul țării noastre. Cât de verde este România într-adevăr vă lasăm pe voi să trageți concluzia și poate să ne spuneți cum vi se par cifrele observate de oamenii de știință.

Sumarul indicatorilor studiați în raport și CÂT DE VERDE ESTE ROMÂNIA

Mai jos găsiți rezumatul datelor despre România și detalii despre situație la nivel european.

Care este nivelul de noxe în orașele mari din România?

Între 2000 și 4000 tone/an emisii de noxe.

Care este densitatea populației în București?

Aproape 10.000 locuitori/km2.

Câtă suprafață betonată e în București?

Peste 30% din suprafața orașului.

Care e nivelul mediu de poluare cu PM10 într-un an în orașele mari din România?

În România, conform studiului a reieșit că majoritatea orașelor mari au valori între 20 și 30 μg/m3.

Ce procent îl reprezintă spațiile verzi în București?

București a fost încadrat în categoria 25-35% spații verzi.

Ce procent din spațiul verde revine fiecărui locuitor?

Bucureștiul este clasat în categoria oraselor cu între 4.5 și 9 mp de spațiu verde per locuitor.

Cât de aproape sunt românii de un spațiu verde?

În România, între 20 și 40% dintre locuitorii orașelor mari stau la mai puțin de 300 de un spațiu verde public

Emisii de noxe

nivel noxe romania

În medie, la nivel european, a reieșit o medie de aproximativ 5700 tone/an de noxe. Cu un minim de doar 35 de tone/an și un maxim de aproape 100.000 tone/an. România se situează în jumătatea bună a topului, cu toate cele 35 de zone urbane studiate, având între 2000 și 4000 tone/an emisii de noxe.

Densitatea populației în orașele mari ale Europei

densitate romania

Media din raport este de 1521 de locuitori/ km2, cu un minim de 27 locuitori/km2 și un maxim de 17380 locuitori/ km2. România, cu București, se află în topul orașelor cu cea mai mare densitatea a locuitorilor/km2 din Europa. Cu aproape 10.000 locuitori/km2 București se află în top alături de orașe precum Paris, Londra, Barcelona sau Atena, toate orașe cu peste 7000 de locuitori/km2, iar Paris este cel mai dens oraș mare din Europa cu aproape 20.000 locuitori/km2.

Sigilarea solului

cat beton este in romania

Procentul de sol sigilat prin pavare, construcție de drumuri sau clădiri, parcări și în general astuparea solului complet impermeabil prin orice metodă, este în medie de 58% din suprafata arficial construită a ZUF. Minimul înregistrat într-un oraș mare din Europa estre de 22% iar maximul de 88%. În România, în orașe precum București, Iași, Constanța, Craiova, vorbim de un procent de peste 30% suprafață “betonată”. În Timișoara avem între 25 și 30% iar la Cluj chiar sub 25% zona betonată.

Nivelul de poluare cu PM10

nivel pm10 romania

Concentrația anuală medie de PM10 este de 18 μg/m3 la nivelul Europei, cu minimul de 3.97 μg/m3 și maximul de 36.51 μg/m3. În top3 cele mai puțin poluate orașe vorbim de Helsinki, Stockholm și Oslo iar cele mai poluate sunt Cracovia, Milano și Veneția, cu valori de peste 30 μg/m3. În România, conform studiului a reieșit că majoritatea orașelor mari au valori între 20 și 30 μg/m3, iar Brăila este singurul oraș cu peste 30 μug/m3 media anuală.

Cea mai mare valoare înregistrată a distribuției zilnice a PM10, care corespunde celei de a 36-a cea mai mare valoare, revine de această dată și României. Bucureștiul, Milano, împreună cu Torino, Veneția și Cracovia au valori, fiecare, de peste 50 μg/m3. Asta în timp ce media statelor UE este de 31 μg/m3, cea mai mică valoare de doar 5.89 μg/m3 iar cea mai mare valoare înregistrată este de 76 μg/m3

Cota de spații verzi în orașele mari

cat de verde este romania

În medie, orașele mari din Europa sunt acoperite în proporție de 40% de spații verzi. Însă doar 2.45% sunt spații verzi publice, parcuri accesibile locuitorilor care pot fi exploatate că și mediul de recreere. Minimul înregistrat este de doar 0.04%, cu 0.02% spațiu public, iar maximul are valori de 86.88% spațiu verde cu 20.86% spațiu verde public. În România, București a fost încadrat în categoria 25-35% spații verzi – sub medie și sub majoritatea orașelor mari din Europa, dar cu peste 3.24% disponibil publicului, un procent foarte bun, peste medie, care ne situează la egalitatea cu celelalte capitale europene. Cele mai verzi orașe din România, sunt Brașov și Baia Mare, cu peste 40% spațiu verde, dar cu mai puțin de 0.08% disponbil publicului.

Suprafață de spațiu verde public per locuitor

cat de verde este romania

Deși media la nivel European este de 18 mp/locuitor, dublu decât recomandările OMS, această medie este obținută cu ajutorul statelor vestice și nordice, care au între 20 și 45mp,sau chiar orașe precum Vilnius, cu peste 45 mp/locuitor. Dacă privim situația statelor din sudul sau estul Europei, vobim de medii între 4.5 și rareori 20 mp/ locuitor. O astfel de situație este în România, unde în majoritatea orașelor avem o medie între 4.5 și 9 mp locuitor, cu destul de multe orașe unde media este chiar sub 4.5mp/locuitor. Bucureștiul este clasat în categoria oraselor cu între 4.5 și 9 mp de spațiu verde per locuitor.

Apropierea de un spațiu verde public

cat de verde este romania

Din nou, vorbim de cifre mari la nivel european. În medie, 44% dintre europenii orașelor mari locuiesc la mai puțin de 300 mp de un parc, cu maxime de 90% în orașe precum Stockholm sau Gothemburg, și cu o medie a statelor vestice situată între 40 și 60% sau chiar peste în Viena, Cracovia, Bruxelles sau Madrid. În România, între 20 și 40% dintre locuitorii orașelor mari stau la mai puțin de 300 de un spațiu verde public. Însă în egală măsură, sunt orașe care nu sar de pragul de 20%.

 

Articole similare

Jucătorii din imobiliare sunt încântați de respingerea anulării PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 în justiție. Decizia Tribunalului București de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4 este un prim pas spre deblocarea unei situații create în mod artificial, prin care Capitalei i se restituie dreptul la dezvoltare, anunță Bucharest Real Estate Club (BREC). 
Încă din 2008, când a fost introdusă pentru prima oară cota de TVA de 5% pentru locuinţele livrate ca parte a politicii sociale, TVA a fost unul din instrumentele prin care s-a dorit încurajarea sectorului imobiliar, cu efecte benefice asupra economiei (şi implicit asupra veniturilor bugetare), dar şi asupra condiţiilor de trai. 
Galațiul și Sibiul reprezintă fiecare câte 3% din totalul intențiilor de achiziție la nivel național, în vreme ce Pitești și Ploiești au câte 2%, arată datele Imoradar24. În schimb, Craiova – cel mai mare oraș din Oltenia - este în afara top 10 la nivel național.