Câte dintre locuințele din România sunt protejate cu o asigurare împotriva dezastrelor naturale. Există locuințe care nu pot fi asigurate?

Îngrijorarea românilor privind siguranța locuinței a crescut brusc și de înțeles după cutremurele devastatoare din Turcia și Siria. În câteva zile, în România s-au emis cu 25% mai multe poliţe de asigurare obligatorie decât în perioada similară din 2022. 

 

Pe de altă parte, doar 20% dintre locuințe sunt protejate cu o asigurare împotriva dezastrelor naturale, chiar dacă aceasta este obligatorie. Iar numărul asigurărilor facultative care acoperă o locuința în proporție de 100% este și mai scăzut.

Realitatea e că majoritatea locuințelor din România nu sunt asigurate. Din cele 9,6 milioane de case și apartamente, câte sunt în total, conform Institutului Național de Statistică, doar puțin peste 1,8 milioane au o poliță de asigurare obligatorie.

 

Două tipuri de asigurări obligatorii

 

În România sunt două tipuri de asigurări obligatorii pentru locuințe: una pentru construcțiile din materiale mai rezistente, cum sunt cele din beton, care costă 20 de euro pe an, deci aproximativ 100 de lei, și se asigură până la 20.000 de euro, în funcție de paguba produsă locuinței. 

Al doilea tip de poliță este pentru locuințele din materiale mai puțin rezistente, cum ar fi cele din chirpici. În acest caz polița este 10 euro pe an, dar asigură numai 10.000 de euro.

Emiterea acestei asigurări, dar și plata despăgubirilor revine în exclusivitate Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurari obligatorii de locuință, potrivit Legii nr. 260/2008.

PAID s-a constituit în luna noiembrie 2009, prin asocierea a 12 societăți de asigurare (ABC Asigurări, Astra Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali, Grawe România, Groupama România, Platinum Asigurări și Uniqa Asigurări), acționari PAID. Între timp, trei dintre ele - Astra, Carpatica și City Insurance - au intrat în faliment.

      

Asigurarea facultativă

 

Însă asigurarea obligatorie este doar primul pas. Pentru a fi despăgubiți pentru întreagă valoare a locuinței, este necesară o poliță de asigurare facultativă.

Polița facultativă acoperă riscurile de catastrofă precum inundații, alunecări de teren și cutremur peste limita poliței PAD, care este de doar 20.000 de euro. 

De exemplu, dacă aveți o locuință de 100.000 de euro și încheiați asigurarea obligatorie PAD și una facultativă, aceasta din urmă va acoperi riscurile de inundație, cutremur și alunecări de teren în limita a 80.000 de euro. Restul este acoperit de polița PAD. De asemenea, celelalte riscuri (incendiu, furt etc.) vor fi acoperite în limita a 100.000 de euro.

În România doar 1.600.000 de locuințe au și asigurare facultativă. 

Pentru o locuință din București, de exemplu, evaluată la 100.000 de euro, asigurarea facultativă costă între 100 și 150 de euro pe an.

Pe de altă parte, nu pot fi încheiate asigurări, nici obligatorii și nici facultative, pentru clădirile cu risc seismic grad 1 și nici pentru ”anexele, dependințele, dotările și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuința asigurată și nici bunurile din interiorul locuinței”. 

 

„Capcane” la asigurarea obligatorie a locuințelor: Când se refuză plata despăgubirii

 

Orice contract de asigurare are prevăzute unele situații, numite excluderi, când plata despăgubirilor îți este refuzată.

Situațiile în care PAID nu achită despăgubirea, parțial sau total, sunt prevăzute la articolul 22 din norma 7/2013 privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor.

Iată prevederile articolului: 

Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundaţiilor nu acoperă daunele provocate:

  • 1.1. de inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înţelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului;
  • 1.2. în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
  • 1.3. de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;
  • 1.4. de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;
  • 1.5. terenului care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă şi nu face obiectul asigurării;
  • 1.6. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă asigurată (garaje, magazii, şoproane, grajduri, jardiniere, pergole, împrejmuiri etc.), precum şi la instalaţiile şi amenajările speciale (piscine, saune, rampe auto etc.);
  • 1.7. la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.).

 

(2) PAID nu acordă despăgubiri pentru:

  • 2.1. locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
  • 2.2. prăbuşirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;
  • 2.3. cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.
  • Autoritatea de Supraveghere Financiară mai subliniază că „PAID nu poate refuza încheierea asigurării PAD pe motive ce țin de expunerea la risc a locuințelor cu excepția situației în care acestea sunt situate în clădirile expertizate în condițiile legii de către experți tehnici atestați și încadrate în clasa 1 de risc seismic.”

 

Anumite locuințe au nevoie de autorizație de construire la plata daunei

  • „Exceptând clădirile încadrate în clasa 1 de risc seismic, care nu pot fi asigurate, în rest se pot asigura toate locuințele care sunt înregistrate fiscal – cu destinația de locuință și pentru care este păstrată utilizarea de locuință.
  • Dacă locuințele respective au fost construite după apariția Legii 260/2008, este obligatoriu ca acestea să aibă și autorizatie de construire, asiguratul fiind singurul răspunzător de acest aspect care se verifică de către PAID numai în situația unei daune.
  • Astfel, nu există situații în care, deși s-a emis corect o poliță PAD, asiguratul să nu poată beneficia de despăgubiri. Menționăm că despăgubirile pot fi solicitate de asigurat - care trebuie să poată proba dreptul de proprietate (interesul asigurabil).”, au mai declarat reprezentanții PAID.

Sunt cazuri în care asigurătorii refuză să încheie o poliță de asigurare PAD pe motiv că omul are locuința în zone predispuse la inundații, alunecări de teren ori cutremure?

  • „În afară de clădirile expertizate și încadrate în clasa 1 de risc seismic, dacă se îndeplinesc condițiile mentionate mai sus (locuința înregistrată fiscal cu destinația de locuință, iar destinația este păstrată, cu autorizație de contruire dacă vorbim despre construcții edificate dupa apariția Legii 260/2008), asigurătorii sunt obligați să emită polițe PAD.

 

Ce bani poți primi dacă se produce dezastrul: Timpul mediu - 44 de zile

 

Iată și cum se stabilește ce bani poți primi dacă locuința ta, asigurată cu PAD, este avariată de unul dintre cele 3 dezastre naturale și în cât timp, informațiile fiind furnizate chiar de reprezentanții PAID.

  • ”În cazul unui eveniment asigurat, despăgubirea va fi egală cu valoarea pagubei, dar maximum suma asigurată (20.000 euro sau 10.000 euro în funcție de tipul construcției). Principiul asigurării este restabilirea stării inițiale în limita sumei asigurate și nu acordarea automata a întregii sume asigurate drept despăgubire.
  • PAID plătește despăgubirile în interval de 5 zile lucrătoare de la data finalizării/completării dosarului.
  • Sunt situații când asiguratul depune cu întârziere anumite documente necesare completării dosarului de daună, dar acest interval nu poate fi influențat de către PAID.
  • Timpul mediu care se scurge de la data avizării daunei de către client și până la finalizarea prin plată este de 44 de zile – date valabile pentru operațiunile anului 2022.



Articole similare

Achiziționarea unui apartament este o investiție mare și pe termen lung și nu este mereu ușor să găsim cea mai potrivită variantă.
Nici să fii vânzătorul unui imobil, persoană fizică, nu e ușor în această perioadă. Pe lângă distanțarea socială impusă de pandemie și reticența unora dintre cumpărători de a se mai întâlni cu persoane străine, cea mai mare dilemă este stabilirea prețului corect de vânzare fără a ajunge să vândă imobile supraevaluate.
Când vine vorba despre cumpărarea unui imobil, poate cel mai important aspect ar trebui să fie siguranța. Dar și foarte greu de probat de către un ochi neavizat, așa cum este cel al cumpărătorului.